Free Web Hosting Provider - Web Hosting - E-commerce - High Speed Internet - Free Web Page
Search the Web


Totul Despre Pleurotus
Prima Pagina

Album Foto

Despre Multe Chestii

Contactati-ma

Link-uri Bune

Lasa-mi Un Mesaj

Amuzant

Tatuaje

Tatoo

Poze

Poze Si Poze

Totul despre Pleurotus

Inimioare periculoase

Alte aminatii

HaK3ru

Slide Show Page

Whats New Page


Totul Despre Aceste Ciuperci
Ciupercile Pleurotus, cu un regim nutritional lignicol-xilofag, fac parte din ordinul Agaricoles. Speciile de cultura intensivà la noi dinn tarà sunt: Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Cornucopiae, Pleurotus Sajor-Caju si diferiti hibrizi de productie autohtone sau proveniti din Uniunea Europeana.

Ciupercile Pleurotus constituie un aliment dietetic foarte indicat pentru alimentatia omului. Au un continut ridicat de proteine, fiind aproape un inlocuitor al carnii. Contin de asemenea glucide, acizi organici, saruri minerale si sunt adevarate izvoare de vitamine, in special cele din complexul B si vitaminele D. Substantele biologic active continute de aceste ciuperci de cultura efectele nocive ale elementelor radioactive din corpul uman, iar continutul mare de proteine previne si vindeca hepatita, ulcerul gastric, micsoreaza procentul de colesterol si actioneaza ca anticancerigen.

Cultura ciupercilor este una din cele mai intensive culturi deoarece se poate executa in spatii dezafectate (depozite, hale, grajduri) in care se fac amenajari caracteristice fiecarei etape de cultura si care se pot amortiza in totalitate la prima cultura. Asigura o circulatie rapida a fondurilor banesti investite si prezinta siguranta bunei reusite. Factorii de risc sunt considerabil redusi, aceste ciuperci fiind rezistente la variatii de temperatura, boli si daunatori. Substratul celulozic necesar pentru cultura este compus din deseuri obtinute in agricultura, silvicultura, industria lemnului si textila. In cultura ciupercilor Pleurotus consumurile energetice sunt minime si necesita manopera redusa.

Pentru cultura intensiva a ciupercilor Pleurotus se impune utilizarea unui spatiu construit din pereti de caramida tencuiti, cu geamuri opacizate prin varuire si acoperis format din doua rânduri de placi de azbest care sa contina un strat termoizolant de 5-10 cm din vata minerala. Pentru o mai buna realizare a izolatiei termice recomand placarea la exterior a peretilor cu placi din polistiren extrudat. Un astfel de spatiu, bine izolat termic si etanseizat, va permite asigurarea conditiilor de microclimat tot timpul anului, putându-se astfel realiza 5-6 cicluri de cultura.

Spatiul de cultura, trebuie sa fie prevazut cu apa potabila, instalatie de canalizare si curent electric. in mod obligatoriu localul pentru cultura intensiva va fi ampartit in compartimente cu destinatii speciale (pregatirea si ansemanatoare substratului celulozic, incubarea sacilor insemantati, fructificarea brichetelor) inn care se fac amenajari specifice fiecarei etape de cultura fac parte.


Despre Pleurotus
Pleurotus Ostreatus

Increngatura Eumycota, Subincrengatura Basidiomycotina (basidiomicetele sunt ciupeci superioare considerate cele mai evoluate.),Clasa Hymenomycetes, Ordinul Agaricales, Familia Pleurotaceae, Genul Pleurotus, Pleurotus ostreatus. Este o ciuperca comestibila, popular fiind cunoscuta sub numele de pastrav, pastrav de fag, buretele negru sau pastravul cerului.

Pleurotus ostreatus este o specie saprofita-facultativ parazita in special pe lemnul de fag (suport ligno-celulozic). Lemnul de fag poate fi atacat de Pleurotus ostreatus care produce putregaiul alb cu dungi rosii al duramenului. Datorita acestui comportament toate organismele care produc putrezirea lemnului, alba, bruna sau moale au fost impartite in fungi ai putregaiului alb (din care face parte si Pleurotus ostreatus), brun si respectiv moale.

Pleurotus ostreatus degradeaza lignina si alte deseuri lignocelulozice fiind echipat cu un sistem enzimatic complex in structura caruia intra 3 exoenzime, cele mai studiate pana in present: ligninperoxidazele, Mn-peroxidazele si lacazele. Datorita acestui echipament enzimatic Pleurotus ostreatus este un important reprezentant al organismelor (foarte putine la numar) raspunzatoare de degraderea celui mai recalcitrant polimer aromatic de pe glob - lignina (considerat ca cel mai rezistent compus aromatic la atacul microorganismelor si al doilea ca abundenta, dupa celuloza). Cu toate acestea lignina nu reprezinta principala sa sursa de carbon, fiind necesara prezenta in suportul de crestere si de celuloza si hemiceluloze, care sunt mult mai usor descompuse in hidrocarbonati cu mase moleculare mult mai mici, datorita celulazelor si hemicelulazelor prezente in sistemul sau enzimatic.

Este necesara si prezenta unei cantitati de glucoza pe suportul nutritiv. Glucoza reprezinta suportul energetic pentru celula, care este transformata, prin glicoliza, in moleculele macroenergetice necesere in orice activitate celulara.

Un alt factor important in cresterea acestei ciuperci este si oxigenul, deoarece majoritatea mecanismelor degradative sunt oxidative. Alaturi de oxigen este si azotul, care reprezinta si el un factor limitant.

Mn-peroxidaza contine in structura sa 2 ioni de Ca2+, iar prin pierderea Ca, Mn-peroxidaza se inactiveaza termic. Aceasta poate fi prevenita prin prezenta ionilor de Ca2+ . Sinteza acestei enzime este stimulata si de prezenta Mn in substrat, observand-se o degradare mai eficienta a ligninei, marind gradul de digestibilitate al deseurilor lignocelulozice pentru rumegatoare.

Pleurotus ostreatus contine mevinolin si compusi inruditi care reprezinta un potential inhibitor competitiv al HMG Co A reductazei (3 - hidroxi - 3 - metil - glutaril - CoA reductaza), cu limitare majora a acestei enzimei responsabila de sintetiza colesterolului. Dieta cu Pleurotus ostreatus previne efectiv cresterea hipercolesterolemiei si acumularea colesterolului in ficat. Deci are o activitate anti colesteromianta.

In plus, s-a aratat ca are si activitate: antitumorala, anti-inflamatoare si antibiotica.
Valoare Alimentara
Compozitia chimica si valoarea alimentara a ciupercilor

Ciupercile contin apa, substante organice si saruri minerale.

Procentual la 100g de substanta uscata aceste componente sunt:
Apa: 82-92%
- substante organice: 7,5-16,5% dintre care: proteine,albumine si alte substante azotate (3-5%)
- glucide: 1-3%
- substante lipsite de azot: 1,5-7%
- lipide: 0,5-1%
- acizi organici, enzime, vitamine, substante tanante, uleiuri eterice: 0,5%
- sariri minerale: 0,5-1,5%

Ciupercile reprezinta o valoroasa sursa de aminoacizi esentiali, in structura proteinelor din compozitia chimica a ciupecilor fiind prezenti toti aminoacizii esentiali: leucina, izoleucina, treonina, valina, metionina, fenilalanina, histidina, lizina, triptofanul, tirozina.

Continutul de proteine este ridicat in lamele si cuticula palariei, fiind de 41% fata de 33% din piciorul ciupercii.

Hidratii de carbon: glucoza, maltoza, trehaloza, se gasesc mai ales in ciupercile tinere, deoarece la ciupercile mature sunt utilizate in procesul de sporogeneza.
Vitaminele apartin complexului B (B1 sau tiamina, B3 sau acidul pantotenic, B8 sau biotina), iar continultul in vitaminele A, D, si partial C este apreciabil.

Digestibilitatea ciupercilor este oferita si de o enzima pe care o secreta, tripsina, care detine un rol deosebit in procesul de digestie.

Ciupercile pot fi consumate ca aliment dietetic, deoarece nu contin amidon, iar grasimile se gasesc in cantitati reduse, doar sub forma combinata: fostatide, lecitine, agaricine, ergosterine.

Valoarea nutritiva a ciupercilor este de 250-400 kcal pentru 100g substanta uscata calculata dupa continutul in proteine, lipide si glucide.

Ciupercile reprezinta un aliment care poate completa si reechilibra meniurile bogate in grasimi sau sarace in subsubstante proteice. Astfel, s-a stabilit ca, in alimentatia omului, un consum de 100-200g ciuperci uscate/zi poate mentine un echilibru normal al azotului in conditiile in care nu se consuma carne de origine animala.

Ciupercile de cultura reprezinta un produs agroalimentar apreciat in toate anotimpurile si mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati mici. In Europa se cultiva peste 58% din productia mondiala de ciuperci, care este apreciata anual la peste 1.500.000 tone (N. Mateescu, 1994).

Compostul pentru cultura (clasic sau sintetic) poate avea o dubla folosinta: la inceput, aproximativ 100 de zile pentru cultura ciupercilor si apoi ca ingrasamant natural, cu posibilitati sporite de incorporare in sol.


Dieta cu Pleurotus ostreatus

Lipide totale 0g (0%)
Lipide sarurate 0g (0%)
Colesterol 0g (0%)
Sodiu 30mg (1%)
Glucide totale 3g (1%)
Fibre dietetice <1g (3%)
Carbohidrati <1g
Proteine 4g
Vitamina A 0%
Vitamina C 0%
Calciu 0%
Fier 8%

Valori raportate la valorile procentuale necesare zilnic, cuprinsa in 2000 calorii.

Lipide totale <65g
Lipide saturate <20g
Colesterol <300mg
Sodiu <2400mg
Potasiu 3500mg
Glucide totale 300g
Fibre dietetice 25g

Calorii per gram:

lipide 9

carbohidrati 4

proteine 4

lipide 9
carbohidrati 4
proteine 4

Valoare Terapeutica
Raportul beneficiilor de sanatate


Pleurotus este bine cunoscut medical pentru beneficiile sale de control cardiovasculare si de colesterol. Pleurotus contine mevinolin si compusi inruditi care reprezinta un potent inhibitor competitive al HMG Co A reductaza (3-hidroxi-3-metil-glutaril-CoA reductaza), cu limitare majora a enzimei din sinteza colesterolului. In plus, s-a aratat ca au activitate: antitumorala, in raspunsul imun, anti-inflamatoare si antibiotica.

O mare corelatie semnificativ negativa (r=0.981, p<0.001) intre cantitatea de Pleurotus in dieta si nivelele colesterolului in serl sanguine a fost gasit la masculi. Sobolanii Wistar hraniti la scurt timp dupa intarcare cu o dieta cu 0,3% colesterol. Adaugarea a 1.0, 2.5 si 5.0% de Pleurotus in dieta reduce nivelele de colesterol din serul sanguine cu 11,31 si 46% respectiv. Dieta cu 5% Pleurotus a suprimat acumularea colesterolului in ficat si a crescut fractia colesterolului transportat de lipoproteinele de inalta densitate.

Efectul adaugarii a 5% pudra de Pleurotus timp de 12 saptamani asupra parametrilor cinetici ai metabolismului colesterolului au fost studiati in masculii de sobolani (Wistar, cu o greutate initiala de 85g) hraniti cu o dieta semisintetica continand 0.3% colesterol. Curba de scadere a colesterolului plasmatic (examinat pentru ultimele 29 de zile ale experimentului dupa o singura doza de colesterol marcat la C4 cu 14 C) a fost evaluat prin analiza matematica, utilizand 2 modele de metabolism al colesterolului plasmatic acumulat. Dieta cu Pleurotus a redus timpul de injumatatire a ambelor rezultate exponentiale in valorile calculate scazute (cu 28%) din totalul colesterolului introdus in acumularea in organism a colesterolului (acumulare +sinteza endogena) si cantitati scazute a ambelor acumulari (cu incete si rapide schimbari de colesterol). Rata schimbului de colesterol intre acumulari a fost ridicata rata transformarii totale a colesterolului din system (rata macanismului de turnover a colesterolului) a fost crescuta cu 50%. Dieta cu Pleurotus a prevenit efectiv cresterea hipercolesterolemiei (scadere cu 38%) si acumularea colesterolului in ficat (scadere cu 25%) a fost indusa prin dieta colesterolului.
Tehnologie De Cultura
Pregatirea substratului nutritiv Asezarea substratului nutritiv in saci si însamântarea miceliului
Materiile prime utilizate sunt paiele de grâu si secara, cocenii si ciocalaii de porumb. În vederea asigurarii unui raport optim între continutul de apa si aer din substratul nutritiv se recomanda zdrobirea sau tocarea materiilor prime la dimensiuni de 1-3 cm...
[continuare]

Calitatea miceliului, miceliu ce este crescut pe suport granulat (boabe de cereale), este un factor cheie de care depinde rentabilitatea ridicata a acestei culturi. El trebuie sa prezinte un miros placut si sa acopere complet boabele cerealelor...
[continuare]

Incubarea miceliului Fructificarea si recoltarea ciupercilor
Incubarea miceliului din sacii însamântati se face în camere special amenajate unde factorii de microclimat (lumina, temperatura, umiditatea si ventilatia) vor fi respectati cu strictete. Astfel, lumina va fi absenta, temperatura va fi mentinuta constanta în limitele a 20-22 C, umiditatea între 75-85%...
[continuare]

În spatiul de fructificare sacii pot fi asezati pe stelaje, rastele, rafturi sau pe tepuse metalice (formând un stâlp fructifer). Între acestea se vor lasa alei de acces pentru deplasarea personalului la cules iar între saci distante de 15-20 cm pentru fructificarea si dezvoltarea ciupercilor...
[continuare]




Situatii Nefavorabile
SITUATII NEFAVORABILE Generale
Fructificare

Depasirea temperaturii de 30 C in amestecul celulozic in perioada de incubare poate influenta negativ intreaga evolutie a miceliului;


Asigurarea in spatiile adapostite a incalzirii pe baza de sobe cu combustibil solid, lichid sau...
[continuare]
Necunoasterea cerintelor optime fata de lumina fluorescenta la diferitele specii si tulpini de ciuperci Pleurotus, poate produce pagube, prin amplasarea necorespuzatoare a surselor de iluminat;


Necunoasterea necesarului de aer la diferitele specii...
[continuare]

Incubare
Recoltare

Temperatura minima de incubare este de 8-12 C iar cea de fructificare de 10-17 C;


Neperforarea sacilor din folie de polietilena cu diametrul orificiilor de 10-12 mm la distanta de 10-15 cm, constituie grave greseli...
[continuare]
Nerecoltarea ciupercilor Pleurotus cand marginea palariei este dreapta sau putin concava, la maturitatea comerciala, produce pagube importante;


Recoltarea in faza de tinerete a fazelor fenologice, cand marginea palariei este convexa...
[continuare]




Nu pot decat sa dedic acest mic comentariu despre aceste bunatati bunului meu prieten:

- Rasvan Stefan Lungu


Si as mai vrea sa le multumesc urmatorilor:

1. Dolph - Lungu Mihai
2. Micutzu Jr - Lucian
3. Rasvan - PH-20-RAZ
4. Zuky - Zecheru
5. Micutzu - Dan

Si multor baietasi care stiu sa fie baietasi.


24.09.2003



20928
Accesari pe aceasta pagina



Proiect And Protected By HaK3ru